Primul lucru care m-a impresionat la Victoriabank a fost gama largă de produse şi servicii propuse, începînd de la depozite, credite, transferuri băneşti etc. Însă cel mai interesant este faptul că, de fapt, la Victoriabank toate produsele şi serviciile sunt concepute pentru diferite situaţii şi necesităţi ale clienţilor. De exemplu, depozitul „Victoria Maxim” a fost creat pentru părinţii grijulii, iar avantajele lui sunt:

1. Este un depozit flexibil ce permite să alegeţi singur modalitatea de depunere a banilor în funcţie de mijloacele băneşti disponibile

2. Nu e nevoie sa adunaţi mijloacele băneşti din timp pentru a iniţia deschiderea unui depozit. E suficient doar să depuneţi o sumă iniţială de minim 1000 lei

3. Capitalizarea lunară a dobânzii

4. Retragerile din cont şi plata dobânzii se fac în funcţie de modalitatea aleasă şi sunt stabilite în contract. În urma unei discuţii avute cu un reprezentant al băncii am aflat că în luna octombrie 2008 pentru depozitul „Victoria Maxim” au optat în jur de 850 de cetăţeni. În timp ce creditul „Magic” pentru o realizare cît mai rapidă a dorinţelor. Iar cardul de credit „Magic” e tocmai potrivit atunci cînd mergeţi în călătorie şi nu doriţi să utilizaţi bani cash. Depozitul „Progresiv” pentru cei care vor, regulat sau periodic, să acumuleze economii pe un cont bancar sigur, mărind aceste economii şi în final să primească un cîştig bine meritat. Victoriabank elaborează produse ţinînd cont de cerinţele pieţei şi dorinţele clienţilor.

Reducerea procedurilor bancare a fost posibilă odată cu implementarea tehnologiilor informaţionale noi, ceea ce a condus la automatizarea proceselor. La Victoriabank toate operaţiunile bancare se efectuează prin work-flow – o circulaţie electronică a documentelor, care permite accelerarea procesului şi respectiv, economisirea timpului clienţilor. Implementarea tehnologiilor noi este una din direcţiile prioritare în activitatea Victoriabank, mai ales că odată cu automatizarea proceselor este exclus factorul uman, iar asta contribuie pozitiv la stabilitatea băncii. Concluzia ar fi că Victoriabank înseamnă metode simple de colaborare, operativitate, personal atent şi o reţea largă de filiale.

Într-una din zilele posomorîte ale toamnei, am vizitat vestitul Combinat de Vinuri de la Mileştii Mici – întreprindere de stat specializată în producerea, păstrarea şi comercializarea băuturilor alcoolice. Începînd călătoria din curtea întreprinderii, unde sunt amplasate două havuzuri formate din sticle care îşi revarsă „vinul” în pahare, am trecut în galeriile subterane lungimea cărora constituie 200 km, dintre care 55 sunt utilizate de CVC „Mileştii Mici”. Acest oraş vinicol subteran a apărut în urma extragerii zăcămintelor de calcar în anii 70, la o adîncime de 40-85 m şi este unul dintre cele mai mari din lume. Plimbîndu-ne prin semi-întunericul ce domnea acolo, pe străzile care poartă numele diferitor mărci de vinuri „Feteasca”, „Sauvignon”, „Cabernet” ş.a., am observat şirul lung al butoaielor, unele pline, altele deşarte, pe care erau inserate numărul butoiului, anul producerii şi sortul (tipul) vinului. „Materia primă de înaltă calitate pentru producerea vinurilor, vase tehnologice performante pentru păstrarea vinului, condiţii ideale sunt trei cauze îmbinate frumos pentru îmbunătăţirea şi elaborarea produselor vinicole de elită de-a lungul istoriei crearii şi formării IS CVC Mileştii Mici” ne-a relatat Snejana, ghidul nostru.
Vinurile de colecţie de la Mileştii Mici sunt vinuri excepţionale, cel mai vechi vin datînd din 1969. Rafinatele vinuri albe, cum ar fi „Mileştscoe 1986”, „Dnestrovscoe 1984”, viguroasele vinuri roşii – „Cabernet 1986”, „Codru 1986”, „Negru de Purcari 1986” sau delicatele vinuri de desert – „Grăieşti 1986 ”, „Auriu 1986 ”, „Trandafirul Moldovei 1986 ” sunt vinuri care reprezintă imaginea vinificaţiei nu numai în Moldova, ci şi peste hotarele ei.
Cea mai mare parte din export este destinată Rusiei; vinurile cu marca Mileştii Mici se mai exportă şi în SUA, Japonia, China, Marea Britanie, Grecia, Belarus, Ucraina, etc. Principalele importatoare de vinuri moldoveneşti rămîn însă ţările din fostul spaţiu sovietic. Conform Agenţiei Agro-Industriale Moldova-Vin, pe primele două luni ale acestui an exporturile în CSI au crescut de patru ori faţă de perioada similiară din 2007, încasîndu-se peste 20,6 milioane de dolari. Cea mai mare piaţă este Ucraina (7,3 milioane de dolari), urmată de Belarus (6,5 milioane de dolari) şi Rusia (5,4 milioane de dolari), după ce aceasta din urmă a ridicat embargoul impus vinului moldovenesc. Uniunea Europeană este cel de-al doilea partener.
Cei mai mari consumatori de vinuri moldoveneşti sunt polonezii, importurile cifrîndu-se la 1,4 milioane de dolari la începutul lui 2008. România ocupă al doilea loc în ceea ce priveşte exporturile în cadrul statelor membre, dublîndu-şi importurile în primele două luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Adevăruri şi prejudecăţi

De vorbă cu dl. Vasile STURZA, medic dermatolog din Chişinău.

· Tricoul opreşte pătrunderea razelor de soare
Adevărat, dar nu orice tip de ţesătură protejează perfect, cu cât e mai subţire materialul, cu-atât e mai puternica iradierea. Bumbacul reţine până la 70% din razele ultraviolete, în timp ce mătasea, nylonul sau jerseul doar 20%, iar dacă sunt udate, nici atât. De aceea şi pielea de sub tricou trebuie unsă permanent.
· Folosirea repetată a cremei prelungeşte durata protecţiei
Greşit. Aplicarea repetată a cremei nu înseamnă că perioada de expunere la soare se poate prelungi la nesfârşit. Ea este importantă doar pentru a menţine eficienţa substanţelor protectoare care au de suferit din pricina transpiraţiei sau a ştersului cu prosopul.
· Cremele rămase trebuie aruncate.
Greşit Dacă mirosul şi consistenţa nu sunt afectate, produsele protectoare nefolosite în întregime pot fi păstrate – fără probleme – pentru sezonul următor. Dacă însă au fost supuse la alternanţe extreme de temperatură sau dacă s-au învechit, este mai bine să le aruncaţi.
· Soarele este important pentru producerea vitaminei D.
Greşit Pentru ca organismul să producă suficientă vitamină D – atât de necesară sistemului osos – sunt pe deplin suficiente 10 minute de lumină (zilnic) pe faţă şi pe mâini. Chiar dacă cerul este acoperit de nori, nu trebuie decât să mergeţi pe jos la cumpărături sau până la staţia de autobuz.
· Evitând soarele între orele 11-15, pielea este ferită de primejdii.
Adevărat. În jurul prânzului, toată lumea ar trebui să se ferească de soare, în special copiii, pentru că între 11-15 ajung pe pământ ultravioletele B, cele care provoacă arsurile.
· Dacă nu se produc arsuri, pielea nu este afectată.
Greşit Cercetările arată că iradierea produce o mulţime de radicali liberi, înainte de apariţia arsurilor. Aceştia distrug materialul genetic din celule, putând cauza modificări importante. Slăbesc sistemul imunitar şi distrug fibrele colagene şi elastine din ţesutul conjunctiv. Urmarea: riduri, piele ofilită, pete de bătrâneţe şi, în cel mai rău caz, cancer. De aceea dermatologii recomandă expunerea moderată la soare.
· Cremele prea grase provoacă alergii solare
Greşit Alergiile solare se manifestă prin mâncărime şi prin apariţia urticariei pe piele şi ameninţă circa 1/15 din populaţia globului. Zgrăbunţele (coşurile) provocate de soare nu sunt alergie, ci o “dermatoză pilomorfă” produsă de radicalii liberi. Aceste molecule agresive pot fi ţinute în frâu printr-o protecţie superioară împotriva ultravioletelor A.

· Cu cât sunt mai colorate lentilele, cu-atât sunt mai bine protejaţi ochii.
Greşit Şi lentilele deschise Ia culoare pot filtra razele ultraviolete invizibile si periculoase. Indiferent de colorit, acestea oferă garanţie dacă există pe ele inscripţia UV. Altfel, ochii ard şi lăcrimează, iar ţesutul conjunctiv şi retina sunt afectate. Pe plajă, în apă sau la munte sunt de preferat lentilele mari, de nuanţă mai închisă ai cu braţe extra-late, care opresc razele ce cad din lateral.
· Părul nu suferă arsuri de soare.
Adevărat. Dar se poate usca excesiv şi-şi poate pierde culoarea. Cu cât este mai sănătos, cu-atât suportă mai bine soarele, apa sărată şi vântul. Vopsitul şi permanentul trebuie deci planificate în perioada de după vacanţă. Evitaţi produsele care conţin alcool.

· Substanţele autobronzante protejează pielea.
Greşit. Bronzul din tub arată bine, dar nu protejează pielea de razele soarelui decât când conţin filtre antilumină.
· Pielea bronzată nu mai are nevoie de protecţie antiultraviolete.
Greşit Pielea atinge limita optimă de autoprotecţie (îngroşare si pigmentare) abia după două-trei săptămâni.
· La soare, fardul şi parfumul trebuie evitate.
Greşit În ultima vreme au apărut pe piaţă farduri cu grad ridicat de protecţie împotriva ultravioletelor şi parfumuri fără alcool.
· Geamurile ne feresc de razele ultraviolete.
Greşit Sticla nu poate opri pătrunderea razelor ultraviolete, astfel că apariţia arsurilor şi a alergiilor solare este posibilă şi în spatele parbrizului. Pentru călătoriile mai lungi cu trenul sau cu maşina, folosiţi deci cremele protectoare şi nu uitaţi ochelarii de soare!
· La umbră nu ne bronzăm.
Greşit Durează mai mult, e-adevărat, dar şi locurile umbroase oferă – prin reflexie — raze suficiente pentru bronzare (în apă – 10%, pe nisip chiar 20%). Umbrela de soare are gradul de protecţie 5, copacii – în funcţie de desimea frunzişului – până la 12, deci şi sub ele este importantă folosirea substanţelor protectoare.
· După plajă, pielea are nevoie de multă grăsime.
Adevărat Produsele after-see (folosite după expunerea la soare) hidratează pielea şi o calmează cu ajutorul substanţelor active răcoritoare şi vindecătoare pe care le conţin: aloe vera, panthenol, muşeţel etc. Pielea excesiv de uscată are nevoie de o cremă de corp grasă şi consistentă.
· Cremele prea grase provoacă alergii solare
Greşit Alergiile solare se manifestă prin mâncărime şi prin apariţia urticariei pe piele şi ameninţă circa 1/15 din populaţia globului. Zgrăbunţele (coşurile) provocate de soare nu sunt alergie, ci o “dermatoză pilomorfă” produsă de radicalii liberi. Aceste molecule agresive pot fi ţinute în frâu printr-o protecţie superioară împotriva ultravioletelor A.