Într-una din zilele posomorîte ale toamnei, am vizitat vestitul Combinat de Vinuri de la Mileştii Mici – întreprindere de stat specializată în producerea, păstrarea şi comercializarea băuturilor alcoolice. Începînd călătoria din curtea întreprinderii, unde sunt amplasate două havuzuri formate din sticle care îşi revarsă „vinul” în pahare, am trecut în galeriile subterane lungimea cărora constituie 200 km, dintre care 55 sunt utilizate de CVC „Mileştii Mici”. Acest oraş vinicol subteran a apărut în urma extragerii zăcămintelor de calcar în anii 70, la o adîncime de 40-85 m şi este unul dintre cele mai mari din lume. Plimbîndu-ne prin semi-întunericul ce domnea acolo, pe străzile care poartă numele diferitor mărci de vinuri „Feteasca”, „Sauvignon”, „Cabernet” ş.a., am observat şirul lung al butoaielor, unele pline, altele deşarte, pe care erau inserate numărul butoiului, anul producerii şi sortul (tipul) vinului. „Materia primă de înaltă calitate pentru producerea vinurilor, vase tehnologice performante pentru păstrarea vinului, condiţii ideale sunt trei cauze îmbinate frumos pentru îmbunătăţirea şi elaborarea produselor vinicole de elită de-a lungul istoriei crearii şi formării IS CVC Mileştii Mici” ne-a relatat Snejana, ghidul nostru.
Vinurile de colecţie de la Mileştii Mici sunt vinuri excepţionale, cel mai vechi vin datînd din 1969. Rafinatele vinuri albe, cum ar fi „Mileştscoe 1986”, „Dnestrovscoe 1984”, viguroasele vinuri roşii – „Cabernet 1986”, „Codru 1986”, „Negru de Purcari 1986” sau delicatele vinuri de desert – „Grăieşti 1986 ”, „Auriu 1986 ”, „Trandafirul Moldovei 1986 ” sunt vinuri care reprezintă imaginea vinificaţiei nu numai în Moldova, ci şi peste hotarele ei.
Cea mai mare parte din export este destinată Rusiei; vinurile cu marca Mileştii Mici se mai exportă şi în SUA, Japonia, China, Marea Britanie, Grecia, Belarus, Ucraina, etc. Principalele importatoare de vinuri moldoveneşti rămîn însă ţările din fostul spaţiu sovietic. Conform Agenţiei Agro-Industriale Moldova-Vin, pe primele două luni ale acestui an exporturile în CSI au crescut de patru ori faţă de perioada similiară din 2007, încasîndu-se peste 20,6 milioane de dolari. Cea mai mare piaţă este Ucraina (7,3 milioane de dolari), urmată de Belarus (6,5 milioane de dolari) şi Rusia (5,4 milioane de dolari), după ce aceasta din urmă a ridicat embargoul impus vinului moldovenesc. Uniunea Europeană este cel de-al doilea partener.
Cei mai mari consumatori de vinuri moldoveneşti sunt polonezii, importurile cifrîndu-se la 1,4 milioane de dolari la începutul lui 2008. România ocupă al doilea loc în ceea ce priveşte exporturile în cadrul statelor membre, dublîndu-şi importurile în primele două luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
